Identitatea politicienilor corupți, pedofililor și criminalilor va fi protejată de Consiliul Superior al Magistraturii. GDPR, în favoarea infractorilor

Identitatea politicienilor corupți, a pedofililor, a criminalilor și a altor infractori nu va mai putea fi publicată în presă, dacă va fi adoptat, în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ghidul de bune practici în relația cu presa. Documentul a fost în dezbatere publică doar 4 zile, în timp ce orice alt proiect de lege este supus consultării publice 30 de zile. Cu 3 zile înainte de votarea ghidului, magistrații habar nu au ce conține cu adevărat acest document. Totul pornește de la GDPR, care în acest caz, este folosit în defavoarea cetățenilor onești și vine în ajutorul celor care încalcă legea.

Consiliul Superior al Magistraturii vrea să instituie reguli mai dure în comunicarea cu mass-media. În acest sens, a fost elaborat, în mare grabă, un ghid de bune practici în relația cu presa care vine cu câteva propuneri prin care este pus pumnul în gura presei. Ghidul respectiv a fost disponibil doar patru zile pentru consultare publică (3-7 iunie). În mod normal, orice proiect de lege sau hotărâri de consilii locale sau județene sunt disponibile 30 de zile pentru dezbatere publică. În 7 iunie va fi elaborat raportul de centralizare a propunerilor și recomandărilor primite, iar în 10 iunie va avea loc ședința de adoptare a ghidului.

Cu doar 3 zile înainte de ședință, magistrații consultați de Ziar de Cluj nu cunoșteau în detaliu prevederile ghidului și au refuzat să își exprime un punct de vedere pe marginea acestui proiect.

Prin Ghidul de bune practici, CSM vrea să protejeze identitatea infractorilor și a persoanelor publice care au săvârșit acte de corupție. Practic, dacă un politician va fi cercetat pentru fapte de corupție, numele acestuia și imaginea nu vor mai putea fi publicate în presă. Potrivit documentului, numele persoanelor care sunt vizate de o procedură judiciară nu vor mai fi făcute publice decât „în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”. Este invocat regulamentul GDPR pentru protejarea infractorilor.

„Numele şi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul cercetării ori urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice, în acord cu dispoziţiile art.14 alin. 1 din Legea 544/2001”, scrie în Ghidul de bune practici.

Ghidul prevede interdicția judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de a furniza „informaţii privind cauzele supuse judecăţii sau instrumentate de parchet”, cu specificația expresă că „magistrații au obligaţia să îndrume solicitanţii către structurile de comunicare”.

O excepție este prevăzută pentru preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi preşedinţii de instanţe şi conducătorii de parchete, care „pot emite comunicate prin care să exprime în mass-media poziţia instituţiei pe care o reprezintă”.

Nu vor mai fi făcute publice nici informaţiile referitoare la existenţa unei plângeri sau denunţ pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârşire a unor fapte de natură penală nu sunt publice.

„În mod excepţional, în situaţia în care autorul sesizării anunţă în mod public că acest act a fost înregistrat la organul de urmărire penală, se poate confirma sau infirma de către unitatea de parchet competentă împrejurarea respectivă. În cazul sesizării organelor de urmărire penală din oficiu, pot fi emise comunicate în acest sens cu acordul procurorului de caz”, se arată în ghid.

Sunt propuse și reguli referitoare la prezența jurnaliștilor în sălile de judecată. Pot fi prezenți la ședințe, dar fără să aibă asupra lor mijloace de înregistrare tehnică. Filmarea, fotografierea şi înregistrarea audio în sălile de judecată se vor efectua numai cu acordul preşedintelui completului de judecată. Echipelor de televiziune li se poate permite filmarea de cadre înainte de începerea şedinţei, iar în afara sălii de judecată pot filma doar în locurile stabilite de biroul de relații cu presa.

Adauga comentariu