Indiferent de costuri, “ei” se distrează "de-a guvernarea", “noi” achităm nota de plată

Când vorbeşti doar ca să dai din gură, pui moneda naţională în dificultate şi se întâmplă ca Euro să depăşească nivelul de 4,84 lei la băncile comerciale. Şi se îndreaptă voios către 5 lei per bucată. Când pui “dinupăturici” (parveniţi, bă!) să se opintească cu limba să arunce pe piaţă tot felul de absurdităţi pe placul #activiştilor_prostiei, numai ca să se aleagă Klaus Iohannis pentru încă 5 ani de vacanţe şi concedii, asta se întâmplă: “ei” se distrează mimând guvernarea, “noi” decontăm distracţia. Ca de obicei vorbim despre jocul “grelei moşteniri”. Într-un an, se prăbuşesc şi ăştia care sunt azi la putere şi vin ceilalţi care au fost ieri la putere. Şi tot despore “greaua moştenire” vom discuta.

De dragul “analizelor politice” care se fac la fiecare schimbare de “ai lor” cu “ai noştri” şi viceversa, vă spun că prăbușirea oricărui partid politic sau alianţe politice, ca rezultat al “guvernării” este standardizabilă şi nu, nu este din motive de eroism, din motive de “s-a dat”, s-a tuns şi s-a frezat, de asumare a guvernării în criză bla-bla-bla, șamd ci, mai ales pe motiv de mitocănia de care se-mbolnăvește omul politic român odată ajuns în fruntea bucatelor. V-am mai zis, v-o mai zic (şi aşa uitaţi): puterea se pierde în primul rând din nesimţire şi din aroganţă. Mai ales din nesimţirea celor care cred că, odată ajunşi la putere, totul li se cuvine, că fără ei nu creşte-o floare. Post Decembrist, România s-a trezit cu un nou Ev Mediu, cu economia naţională la cheremul câtorva indivizi din “structuri” (oamenii “cu agendele” şi cu “relaţiile”) care au feudalizat politica şi economia (inclusiv toate instituţiile democratice ale statului, prin funcţionari) şi de atunci controlează Ţara. O controlează prin lăcomia “dinupăturicilor” cărora le-au dat în arendă politica, economia, instituţiile României. Când ăia devin prea nesătui, sau de-a dreptul obraznici, sunt executaţi cu “procurorul”, “judecătorul” sau “votul poporului”.

Din toate discuțiile și sondajele, periodic devine clar că românii caută alternative nu numai la guvernare, cât mai ales la prezența figurilor politice – aşa zisa “înnoire a clasei politice”. Că românii “sunt sătui” să vadă aceleași figuri perindându-se în prim-planul vieții politice. Că alegătorul român este sceptic şi dezorientat.

Aşa că, fiind vorba despre cerere, se vine, periodic cu oferta. E plină România de indivizi care vor să o ia în arendă. Alternanţele la putere sunt împănate de tot felul de inginerii politice. Prima ofertă a oamenilor cu “agende” şi cu “relaţii” a fost Uniunea Vatra Românească care a plodit Uniunea Naţională a Românilor din Transilvania – un success de aproape un deceniu care a născut monstruleţul balama la fiecare guvernare: Uniunea Democratică a Maghiarilor din România. Doar aveau şi minorităţile oameni cu “agende” şi cu “relaţii”. A murit naţionalism socialismul? Trăiască naţionalist socialistul! S-a făcut Partidul România Mare, Partidul Gigi Becali, Partidul Dan Diaconescu în Direct şamd. PNG, AUR, PUR, PC, PSM, FC, ACL, USL– cred că nu există nici o combinaţie a literelor din alfabet care să nu fi fost luată în considerare şi să nu fi fost trecută prin filtrul vreunei inginerii politice în România. Cert este că au trecut 30 de ani, naţionalismul pur, de sorginte securisto-ceauşistă, s-a înmuiat. Trebuia inventat altceva, în concordanţă cu trendul de cretinizare a maselor care se practică acum în această “Bravă Lume Nouă”. Aşa că a apărut noul socialism epilat la gleznă de tip salvaţionsit. Toate aceste inginerii politice nu sunt altceva decât trambulinele pe care se face aşa-zisa “alternanţă” la putere.

Scriam în februarie 2013, cu privire la viitoarea “uniune” dintre PNL şi PD-L: "Fuziunea și/sau absorția explică prezența lui Johannis în PNL – le trebuia cât mai multă aparență de onorabilitate să poată crea o dreaptă care să mimeze alternanța la putere cu stânga. Vom avea bipolaritate politică – nu autentică, dar vom avea. Și mult salam săsesc, să ne treacă tusea măgărească. Să nu vă mirați că Justiția se va face numai în stradă."

Ceea ce s-a şi întâmplat. Şi se întâmplă în continuare. Indiferent de costuri, “ei” se distrează "de-a guvernarea", “noi” achităm nota de plată după ce “ei” se pupă-n bot (după ce s-au scuipat şi ameninţat cu puşcăria). De aici rezultă mult scepticism şi multă dezorientare. Scepticismul vine de la lipsa de rezultate concrete pentru români şi vizibila îmbogăţire peste noapte numai a celor câteva sute de clienţi permanenți ai Puterii. Dezorientarea vine de la lipsa coerentă a propunerilor politice. Partidele se hrănesc cu popularitatea câte unui lider şi nu au nici un fel de program care să fie raportat la vreo ideologie (în afară de cea a interesului personal).

Dar, nu vă faceţi probleme: scepticismul demobilizează de la vot, dezorientarea naşte #activişti_ai_prostiei şi propagandişti. Ceea ce este fix pe placul celor cu “agende” şi “relaţii”. Le uşurează munca.

Şi, gata!

Adauga comentariu