Judecătorul Florica Roman: justiția nu mai poate fi o măciucă de bătaie eternă în caftelile politice

Judecătorul Florica Roman, de la Curtea de Apel Oradea avertizează pe blogul său despre posibilele efecte ale unui referendum pe tema justiției eșuat.


Magistratul explică fundamentele juridice ale unui referendum pe justiție convocat de președintele României, arătând că, în baza art. 90 din Constituție, care prevede: Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes naţional, şeful statului face un plebiscit pentru a afla voința poporului cu privire la o problemă de interes național.


Aceste referendumuri nu sunt obligatorii, ci au numai rol consultativ, fiind o referinţă pentru decidenții politici cum să modifice legi sau politici publice”, scrie Florica Roman.


Conform Legii referendumului 3/2000, referendumul pentru probleme de interes național nu poate fi făcut pe teme ce nu pot face obiectul revizuirii Constituției, care sunt:

ARTICOLUL 152  – Limitele revizuirii 


(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.


(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.


(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.”

Art. 2 alin. (1) din Constitutie prevede ca Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.


Art. 5 alin. (2) din Legea 3/2000 a referendumului prevede ca Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

 

„Prin urmare, când vorbim despre o chestiune de interes național, cu atât mai mult cu cât e vorba de a consulta voința poporului, pentru a da legitimate unui asemenea plebiscit popular, prezența la vot trebuie să fie de peste 50%+1.


Nu vorbesc despre validarea referendumului, care oricum nu produce efecte juridice, ci despre faptul că, pe o temă atât de importantă şi care a divizat România, cum e justiția, doar o prezență de peste 50% ar legitima şi ar face util demersul.


În instanțele din România sunt milioane de dosare pe rol anual şi nu există familie care să nu fi fost parte sau sa nu fi avut pe cineva apropiat parte într-un proces civil sau penal în ultimii 30 de ani.


Dacă un referendum despre justiție nu strânge 50%+1 dintre votanți, indiferent de cum se votează, înseamnă că cei care au inițiat referendumul sunt compromişi şi/sau tema ori unghiul din care este abordată tema justiției este una compromisă, care nu interesează marea masă a românilor.


Indiferent de motiv, un scor sub 50%+1 prezenţă la vot pentru referendum va compromite orice discurs despre justiție, atât pe cel demagogic, cât şi pe cel axat pe problemele reale din justiție.”


Conform judecătoarei Roman, o prezenţă sub 50%+1 dintre cei cu drept de vot la respectivul referendum ar fi un semnal că cetățenii s-au saturat de demagogie şi populism ieftin şi de faptul că justiția să le fie prezentată ca unica soluție la toate problemele sociale.


”Dincolo de costul electoral platit de initiatorii referendumului, costul pentru Romania si cetatenii ei a unui astfel de demers populist, care angreneaza justitia in jocul politico-electoral, va fi acela ca va diviza cu adevarat iremediabil societatea romaneasca, cu consecinte incalculabile pe termen mediu si lung.


Pe scurt, propunerea unui asemenea referendum si rezultatele lui trebuie sa angajeze raspunderea cuiva pentru ca justitia nu mai poate fi o maciuca de bataie eterna in caftelile politice.”

 

 

Adauga comentariu